Câteva reflecţii pe marginea crizei economice provocate de COVID-19 sau cum Moldova poate face faţă unei situaţii fără precedent

Urmăresc cu mare atenţie efectele crizei economice mondiale provocate de coronavirusul COVID-19 şi, din păcate, trebuie să constat că informaţiile, dar şi previziunile nu sunt deloc optimiste.

O informaţie de ultimă oră arată că în cel de-al doilea trimestru al anului curent, una dintre principalele economii ale lumii – cea americană, a înregistrat o scădere dramatică de 31,7% (raportat la tempoul anual). Chiar dacă indicatorul acesta e ceva mai bun decât cel estimat iniţial (circa 33%), oricum situaţia nu e bună deloc. Mai ales că rata şomajului continuă să fie destul de înaltă (în iulie – 10,2%), iar în fiecare săptămână cereri de acordare a indemnizaţiei de şomaj depun circa un milion de americani.  

Potrivit Agenţiei americane pentru buget, economia SUA şi-ar putea reveni în totalitate după pandemia de COVID-19 abia peste 10 ani. Totodată, potrivit Oficiului bugetar al Congresului SUA, contracţia puternică înregistrată din cauza crizei provocate de coronavirus generează o scădere a datelor prognozei economice a SUA pentru perioada 2020-2030 de 7 900 miliarde de dolari sau 3% din PIB. Nivelul PIB ar urma să revină la cel de până la pandemie în 2029. 

E îngrijorătoare situaţia şi în ceea ce ţine de economia UE. Astfel, potrivit Profit.ro, aceasta se va contracta cu 7,4% în acest an în contextul pandemiei de coronavirus, o scădere record de la Marea Depresiune, ce va fi recuperată doar parțial anul viitor, neuniform la nivelul statelor membre, potrivit proiecțiilor actualizate ale Comisiei Europene. Pentru zona euro, Comisia estimează o scădere economică de peste 7,7%.

Şi dacă cele mai mari economii ale lumii sunt afectate, ce să mai vorbim despre Republica Moldova?! Este evident că economia scade dramatic şi această scădere se explică prin motive obiective, or pandemia a afectat practic toate sectoarele economice importante. Republica Moldova reuşeşte să ţină cât de cât situaţia sub control, dar un efect colateral al eforturilor depuse în direcţia respectivă este creşterea datoriei de stat. Astfel, la situația din 31.07.2020 soldul datoriei de stat a constituit 60.830,7 milioane lei, cu circa opt miliarde lei mai mult, la valoarea nominală, comparativ cu sfârșitul anului 2019.

În şapte luni ale anului 2020 datoria de stat externă și internă a crescut cu peste 15%. Ca pondere în PIB, datoria statului a ajuns la 29,6% la finalul lunii iulie 2020, cu 4,6 puncte procentuale mai mult față de nivelul de la finele anului trecut. În presă au apărut deja unele referinţe că datoria de stat poate ajunge la 37% din PIB la finalul acestui an, dar acest nivel e considerat acceptabil de către Guvern în condiţiile ce s-au creat.

E clar că în perioada următoare Republica Moldova va fi nevoită pur şi simplu să reziste. Şi când spun acest lucru am în vedere în primul rând capacitatea statului de a face faţă obligaţiunilor de ordin social, după care vin alte necesităţi, stringente şi ele. În aceste condiţii, statul va putea miza doar pe trei factori. În primul rând, pe noi împrumuturi externe şi când vorbim de acestea trebuie să luăm în calcul în special preconizatele 558 milioane de dolari de la FMI, dar şi preconizatele 200 milioane de euro din creditul rusesc, dacă se va reuşi deblocarea acestuia. Şi în cazul de faţă nu trebuie să ne „temem” de cuvântul „credite”. Ele sunt vitale Republicii Moldova în situaţia actuală. Importante însă sunt condiţiile în care vor fi acordate.

În al doilea rând, statul poate miza pe eventuale noi emisiuni de valori mobiliare de stat, chiar dacă în rezultat va creşte datoria internă. Apropo, pe 31 iulie 2020 datoria de stat internă constituia 27 miliarde de lei şi a crescut în mare parte din contul majorării emisiunii valorilor mobiliare de stat pe piața primară cu 3,52 miliarde lei la valoarea nominală sau 3.43 miliarde lei la preț de cumpărare. Dat fiind faptul că VMS sunt răscumpărate preponderent de bănci, putem spune că statul are în rezervă posibilitatea de a folosi banii băncilor comerciale pentru a face faţă situaţiei fără precedent în care s-a pomenit.

În al treilea rând, desigur, statul poate miza pe defalcările agenţilor economici. Unele sectoare ale economiei naţionale încep deja să-şi revină şi putem deduce că achitările de impozite şi taxe vor creşte. Însă, pentru ca lucrurile din acest punct de vedere să se prezinte bine, avem nevoie mai mult ca oricând de o bună colaborare între stat şi mediul de afaceri – statul trebuie să facă totul pentru ca business-ul să-şi revină cât mai repede posibil, iar mediul de afaceri să dea dovadă de mai multă responsabilitate ca oricând, achitând cinstit impozite în situaţia în care statul are mare nevoie de ele.

Dacă în toate aceste trei direcţii se va acţiona cu promptitudine, atunci Republica Moldova va reuşi să iasă onorabil din situaţia creată ca urmare a pandemiei de COVID-19.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Get started

If you want to get a free consultation without any obligations, fill in the form below and we'll get in touch with you.